1

Probabil că ești sătul de cele o mie de articole motivaționale pe care le-ai citit până acum, care îți promit că va fi ușor să atingi devreme succesul imbatabil. Vrăjeală. Mai am și eu o grămadă până acolo. E greu și e de muncă.

Eu am pus pe foaie zece sfaturi utile extrase din propria experiență. Cu exemple, cu glume și cu “pe bune”. Și cu zacuscă.


1. Fii curajos, fii neprost!

Let’s get this straight: nu o să vină niciun angajator să te ia de pe fotoliul din sufragerie cu limuzina, în timp ce joci DotA, și să te ducă în propriul birou în multinațională. Dacă îți dorești un anume loc de muncă, aport! Trimite-ți CV-ul, sună, bate la ușă, bagă-te-n seamă.

Eu, confuză și la început de drum, în anul întâi am făcut practică la TABU și în al doilea la PLAYBOY, unde m-au și angajat. Mi-a trebuit curaj să trimit CV-ul, dar am făcut-o. Ai curaj să te afirmi, să ceri ce îți dorești și să începi de undeva, altfel viața ta va fi o prelungire a studenției în care mama te va bodogăni etern că nu faci nimic în timp ce te chinui să supraviețuiești cu zacuscă.


2. Invață în facultate și fă și master și doctorat și tot ce poți


Da, știu, uneori facultatea e boring, la unele cursuri îți vine să te dai cu capul de pereți. Acum mi-e ciudă că de multe ori nu am știut ceva pentru că mă jucam “X și 0” în timpul cursului.

Mi-e ciudă că atunci când trebuia să fac masterul lucram la PLAYBOY și, cum scopul facultății e să-ți găsești de muncă, mi-am zis că nu mai avea rost școala când eram deja angajată. Regret decizia. La 27 de ani vreau să fac master, dar lucrând full time la PROTV abia dacă mai am timp să-mi epilez mustața!


3. Dimineța, la prânz și seara, dieta cu gramatică pe pâine


„Astăzi am mâncat copii” nu e totuna cu “astăzi am mâncat, copii”. Treaba asta e dintr-o mai veche campanie, cu “virgula salvează vieți”. Nimic nu e mai penibil ca un om de comunicare agramat sau un reporter care se blochează în direct încercând fără succes să evite o cacofonie. Este de-a dreptul jenant ca un om de presă să pice în propriile capcane.

De obicei jurnaliștii sunt cei care sancționează derapajele lingvistice ale altora, nu invers. E important să-ți vorbești și să-ți scrii corect limba oricum, indiferent că ești inginer sau gunoier. Nu cred că o pot spune mai bine decât băieții cu “mă-ta are cratimă”.


4. Bate fierul cât e cald și nu mai freca ananasul


Se spune că deșteptul vede numai obstacole, în timp ce prostul vede numai oportunități. Dacă o freci prin baruri și plângându-ți de milă, te vei trezi peste cinci ani că cel mai prost din grupa ta a ajuns producător TV, iar tu încă scrii advertoriale pe blog pentru 50 lei.

Nu mai freca ananasul! Ești așa cum vrei să fii, cum te complaci să fii. Dacă ai lacune, umple-le! Azi bere și party, mâine cursuri și redacție. Se poate să le faci pe toate și să ai și timp de party. Altfel “fac mâine”, mâine fiind acel tărâm mistic când și unde totul este posibil, e o atitudine dăunătoare care te duce inevitabil spre o viață plină de zacuscă. Și abstinență.


5. Nu refuza niciun job care are legătură cu domeniul


Fiind FJSC, vorbim de jurnalism, PR și publicitate. Orice job, colaborare, proiect, voluntariat, internship, plătit sau neplătit, te dezvoltă. Nu e vorba numai despre bani. În perioada facultății e bine să cunoști cât mai mulți oameni, să ai contacte cât mai diverse, să fii prezent la evenimente, să iei pulsul domeniului.

Uneori te mai bagi hostesă sau cari navete pentru bani, e bine că faci un ban de club, dar mai important e să aibă legătură cu domeniul. Fii hostesă la eveniment de presă glossy și cară navete la conferințe de presă. Înțelegi? Mergi din ce în ce mai aproape și astfel depășești bariera “mereu aproape, niciodată înăuntru”.


6. Câștigă experiență cât mai multă


După cum am zis, am început scriind stângaci pentru site-ul TABU și punând mii de diacritice la PLAYBOY, iar acum, la trei ani de la terminarea facultății, sunt Casting Coordinator în departamentul de producție PROTV. „Românii au talent”, “Vocea României”, „Masterchef”, „Sunt celebru, scoate-mă de aici”, „Ce spun românii” sunt emisiuni în al căror generic îmi apare numele. Tare, nu? Da, dar nu a fost ușor.

CV-ul meu are patru pagini: fost redactor, editor, administrator online, reporter, prezentator, PR manager sau executiv, translator, purtător de cuvânt, textier, organizator evenimente, de la târg de haine la festival de teatru, și multe altele. Am lucrat în online, presă scrisă, organizări evenimente și acum televiziune. Ăsta e paragraful în care pare că mă laud, dar ce încerc să subliniez e că trebuie să tragi tare.

N-o să fie ușor. Eu am muncit, am bocit, visam diacritice, îmi îngheța curul de reporter în zăpadă, am văzut morți și creier împrăștiat. Experiență. Vrei și tu la fel? Vrei succes, vrei job mișto? Implică-te, bagă mare, umple-ți CV-ul și nu-l da gol angajatorului. Cea mai mare problemă a tinerilor este că nu au experiență. Fă cât mai multe, voluntariat, scrie moca pe site-uri, pune diacrtice, orice are legătură cu domeniul! N-o să fie ușor, dar vezi partea bună a lucrurilor: orice șut în cur putea fi un șut în c*aie.


7. Documentează-te din tot: filme, cărți, emisiuni, documentare


Cultură generală, IQ, research. Citește pe lângă materia de facultate, vorba lui Tudor Chirilă, citește tot ce-ți pică-n mână. Caută pe internet topul filmelor pe care trebuie să le vadă un jurnalist, de exemplu. “Shattered glass”, unul dintre cele mai bune filme despre presă, dezbate deontologia, etica și îți arată ce poți păți dacă mănânci rahat în calitate de jurnalist. Foarte multe filme din care înveți: “Good night, good luck”, “Citizen Kane”, “Frost/Nixon”, “All the president’s men” șamd.

Aur sunt filmele astea, aur! Inclusiv “The Devil wears Prada”, care nu e un film despre modă, așa cum “Fight Club” nu e un film despre bătaie. Așa poți face comparație între cum era și cum e azi și afli că ce te învață facultatea nu are nicio treabă cu realitatea, așa cum femeile din filmele porno și bărbații din filmele romantice nu există în viața de zi cu zi.


8. Fă rebranding personal și CV-ul coerent, relevant, fără floricele


Dacă vrei să fii DJ este irelevant că ai lucrat ca patiser sau invers. Că n-are cu prefectura, dacă-nțelegi ce vreau să spun. Scrie în CV concret ce ai făcut și dă de înțeles că ce știi tu este util în fișa postului pe care vrei să-l ocupi. Apoi renunță la adrese de mail de genul “frumushika16@yahoo.com” și „badboy4u@hotmail.com”, pentru că nu te ajută deloc.

Fă-ți o adresă prenume.nume@blabla.com și devino biped. Oricum te cheamă, când te prezinți sau te semnezi, e prenume și nume. Este Bruce Willis, nu Willis Bruce. Până și Romeo Fantastik știe asta, că nu se prezintă ca Fantastik Romeo.


9. Nu renunța la principiile tale, valorile tale și cine ești tu


La un moment dat, un șef de prin presă mi-a spus că nu voi ajunge nicăieri cu atitudinea asta. Ajunsă seara acasă, am bocit în pernă, aveam senzația că am o problemă și că nu o să reușesc nimic. Astăzi, acea atitudine este calitate la actualul loc de muncă. Cine ar fi zis că tocmai ce mi se reproșa în altă redacție este exact ce trebuie trei ani mai târziu?

Dacă nu te integrezi sau adaptezi într-un loc înseamnă că nu e de tine, nu neapărat că nu ești bun. Bagă la cap și îmbunătățește, dar nu schimba! Nu te lua după toată lumea și mergi pe drumul tău. “My way or the highway!”, unde highway nu înseamnă euforie indusă de fragmente vegetale.


10. Ieși din zona de confort și înconjoară-te de oameni mișto de la care ai de învățat


Cheloo zice așa: “Prietenii sunt construiți genetic să te rupă, să te corupă, dar tot ei te și educă”. Mi-nu-nat! Totul, însă, până la o limită. Eu m-am desprins cândva de anturaj pentru că aveam impresia că mă trage-n jos. De ce? Zece ani mai târziu, eu lucrez la PROTV, în timp ce unii, foști prieteni, fac același lucru: Bucegi, semințe și discuții despre fotbal și femei la scara blocului. Nu vreau să sune a laudă or shit, dar dacă la 20 de ani era amuzant, la 27 e atrofie cerebrală.

Așa că ieși din zona de confort, cunoaște oameni noi și alege-i pe cei de la care înveți chestii tari, care au viziune și vor să facă ceva cu viața lor, pentru că te vei molipsi. Știi vorba aia: mai bine prost într-o clasă de deștepți, decât deștept într-o clasă de proști.

Now go get them, tiger!

Autor: Alina Greavu
Sursă foto: Jogesh Chandra Chaudhuri College